Cea mai simpla forma de franciza este cea comerciala.

Franchisingul comercial prevede comercializarea de producţie finită (mărfuri) sau prestarea serviciilor de către franchiser, caracterizîndu-se prin:

• Specializarea оngustă a părţii denumite franchiser în comercializarea unui anumit tip de produse sau оn prestarea unui anumit tip de servicii;
• Plata redevenţei către franchisor din volumul total de vînzări;
• Riscul părţii denumite franchiser legat de comercializarea de produse sau de prestarea serviciilor;
• Gradul scăzut de reglamentare a obligaţiilor părţii denumite franchiser

In acest tip de contract francizorul, care este proprietarul numelui francizei, detine marca si vinde acest drept francizatului. Distribuitorii de produse Rompetrol,Lukoil opereaza  in acest sistem de franciza. Pepsi si Coca-Cola, de asemenea, ofera francizatior sai sa imbutelieze si sa desfaca aceste bauturi respectind retetele.

Franchisingul corporativ prevede participarea părţii denumite franchisor la intregul ciclu de producţie al franchiserului, caracterizîndu-se prin:

• Contacte permanente оntre franchisor şi franchiser;
• Schimb permanent de informaţii;
• Reglamentare detaliată a activităţii şi grad ănalt de responsabilitate a părţii denumite franchiser.

1.     După profilul activităţii economice.

• Franchisingul industrial (de producere).Contractul de franchising industrial vizează producţia de bunuri. Franchisee-ul este autorizat, prin intermediul uneilicenţe, să fabrice sub marca franchiserului şi cu asistenţa lui tehnică, produseleacestuia. Franchiserul are, astfel, posibilitatea să-şi facă cunoscute produsele şimărcile sale fără a fi nevoit să facă investiţii importante, Franchiserul acordăconsultanţă managerială, pregăteşte personalul, oferă asistenţă tehnică şicomercială, know-how-ul, dreptul de a folosi marca sa, precum şi alte drepturi deproprietate industrială şi intelectuală, se ocupă de publicitate. Cele mai cunoscutecontracte de franciză industrială sunt cele care au ca obiect produsele: Campari,Schweppes, Coca-Cola, Pepsi-Cola.

• Franchisingul de distribuţie. In cazul dat franchiserul este, fie un producător, care desface produsele sale prin intermediul unui franchisee, fieim angrosist, care revinde produsele sub marca sa unor franchisee.  Obligaţiunile franchiserului constau în acordarea a consultanţei, pregătirea personalului, oferirea dreptului de a  folosi marca sa pentru produsele ce fac obiectul francizei. Foarte cunoscute sunt aşa francize ca: Santal, Veritas, Unic, Yves Rocher, Christiansens.
• Franchisingul de servicii.  Franchisingul  de  servicii  constă în  aceea,  că franchiserul care a pus la punct o metodă sau tehnică specifică de prestare a serviciilor, autorizează pe franchisee să utilizeze aceste metode şi tehnici în prestarea aceluiaşi gen de servicii. Cele mai răspândite sunt acordurile de franchising practicate de aşa firme ca: McDonald's, Pizza Hut, Fast-Foods, Hertz, Avis, Rent a car, Sheratton, Hilton, and Holiday Inn etc.

2.     După nivelul de intermediere

• Franchisingul direct. Este o formă tradiţională a franchisingului şi constă în aceea că există un singur franchiser care colaborează în direct cu mai mulţi franchisee din diferite teritorii.
  
• Master franchising. Constă în aceea, că franchiserul semnează un acord de franciză principală cu un subfranchiser pe un anumit teritoriu, iar acesta, la rвndul său - contracte de franchising cu mai mulţi franchisee în cadrul teritoriului respectiv.

3.     După gradul de participare a partenerului la capital

•  Fondarea оntreprinderii de către franchisee. Оn forma sa clasică franchisingul nu presupune participarea franchiserului la capital. Corespunzător, în calitate de fondatori vor apărea alte persoane fizice şi/sau juridice, în dependenţă de forma organizaţionaljuridică a întreprinderii-franchisee. Filozofia franchisingului constă anume în atragerea persoanelor care doresc şi sunt capabile sa conducă o afacere, dar preferă o minimizare a riscului de antreprenor prin intermediul colaborării cu un partener experimentat.
• Fondarea оntreprinderii оn comun. Оn practica afacerilor există şi o serie de condiţii care pot determina crearea unor întreprinderi franchisee mixte (fondate de franchisee şi franchiser). Ca exemplu de aşa condiţii pot servi: lipsa resurselor financiare suficiente (aportul franchiserului fiind оn formă bănească, dar mai des - de echipamente necesare activităţii), dorinţa franchiserului de a dispune de pârghii de control suplimentare. De obicei, cota franchiserului оn capital este mai mică de 50% , deoarece scopul primordial al lui nu constă în controlul afacerii (acesta fiind posibil şi în baza contractului de franchising).

Cel mai dezvoltat si des intilnit tip este afacerea format franciza.
Metoda de francizare format franciza permite francizatului sa foloseasca produsele si serviciile francizorului, marca inregistrata, numele afacerii si in primul rind, formatul afacerii. Formatul afacerii care se gaseste in manualele operationale include marketingul, promovarea, alegerea locatiei, recomandarea pretului de vinzare cu amanuntul, ajutorul la deschidere, training-ul inainte de deschidere si pe parcursul desfasurarii afacerii. Metoda permite ca francizatul care nu are o experienta anterioara sa fie instruit si informat despre cum sa opereze o afacere noua si complet diferita de ceea ce a facut el pina atunci.